Răpirea

Ziua de joi n-a fost una tocmai reuşită pentru Amalia Marian. Nu doar că tunsoarea cu care se gândise că va fermeca electoratul o făcea să pară mai grasă, dar mai fusese şi răpită la ieşirea din coafor.
Viorel şi Tănase se gândiră că astfel se vor îmbogăţi, familia Marian fiind destul de înstărită. Peste un ceas, îl sunară pe soţul Amaliei:
– Soţia ta este la noi. Ai să ne aduci 300.000 de euro, în două sacoşe. Îţi vom spune peste o oră în ce loc. Dacă nu sunt toţi banii, femeia moare! Dacă încerci să iei legătura cu Poliţia, femeia moare! Dacă nu vii singur…
– Femeia moare! – completă domnul Marian. Am priceput, nu e nevoie să tot repetaţi!
– Atunci, apucă-te să strângi banii!
– Da, bine. Şi tu apucă-te să studiezi Fizica cuantică! – îl ironiză domnul Marian şi închise telefonul.
Viorel şi Tănase priviră o vreme în gol.
– Copiii! – izbucni Viorel. Ei sunt mai sensibili!
– Mda, dar nu prea dispun de bani.
Tănase îşi încercă, totuşi, norocul, fără a se mai sinchisi să-şi prefacă vocea:
– Domnişoara Mădălina Marian?
– Da.
– Mama ta e la noi. Dacă nu ne aduci 200.000 de euro, în două sacoşe, femeia moare!
De dincolo se auzi un dialog, un glas bărbătesc întrebând: „Cine e?” „Unu’ care zice că o omoară pe mama…”
Cum telefonul se închise îndată după aceasta, Viorel şi Tănase se gândiră la altceva:
– Tipa candidează din partea ARD, în Colegiul 2. Să-l sunăm pe Vasile…
Vasile e preşedintele principalului partid din alianţă.
– O avem pe candidata voastră din Colegiul 2. Dacă nu primim 100.000 de euro, rămâneţi fără candidat.
– Păi, Amalia are 3% în sondaje, am pus-o doar aşa… În plus, de unde să scoatem atâţia bani în timpul campaniei? Matale ştii doar afişele cât ne-au costat?
Primul care cedă nervos fu Tănase:
– Du-te, femeie, acasă! Ne-ai făcut să ne pierdem o zi întreagă cu tine! Şi schimbă-ţi, dracului, frizura aia, că te face să arăţi ca o iapă!


Sursa