Noi râdem acum de răsucirea lui Nicușor Dan, care ieri îl voia consilier pe Ioha

Noi râdem acum de răsucirea lui Nicușor Dan, care ieri îl voia consilier pe Iohannis și azi nu-l mai vrea, zicând c-a vorbit așa, într-o doară, dând-o pe glumă, că cică a vorbit gura fără el, de la „prea mult sos picant”. Râdem, dar nu prea e de râs dacă dăm timpul pe repede înainte și ne imaginăm, prin absurd, că Nicușor Dan, această combinație ridicolă dintre autistul Iohannis și gafeurul Băsescu devine președinte. Nu e prima dată când Nicușor Dan dă în bălării sau dă ecran albastru dacă îl iei repede. Nici prima dată când, în spatele afabilității și a deschiderii afișate către o comunicare deschisă, se întrezărește un mormoloc îndârjit care are un adânc dispreț față de interlocutor. Un astfel de personaj, pe care psihologii îl vor evalua, desigur, și n-am dubii că vor evidenția denumirea științifică a tulburărilor de personalitate de care suferă, nu are alt traseu decât să devină un al doilea Iohannis, dacă soarta va fi crudă cu țara și îl va propti la Cotroceni, deoarece mormolocul imprevizibil, complet lipsit de proprietatea cuvintelor, va avea nevoie să citească de pe foi, ca să nu facă gafe impardonabile și să nu bage țara în cine știe ce alt rahat. O maimuțică plimbată de SPP pe unde are nevoie SPP-ul să-l transporte. D-aia, când Nicușor Dan a zis „Iohannis”, a greșit corect, cum s-ar zice. Am avut un președinte pe germană. Ăsta ar fi unul pe franceză. Dac-ar fi. Dar n-o să fie. Încă două-trei sosuri picante și Nicușor Dan ajunge de desene animate, îl rad și copiii, al doilea Cârstoiu. Sper ca asta să se întâmple cât mai repede, că eu, unul, m-am săturat să râd de președinții țării. Țării nu-i face bine să fie condusă de clovni și mie nu-mi pică bine la karmă să râd de ei. Prea mult sos picant.


Sursa