Ziceam că-n seara asta să rămân serios, pe ideea că la vremuri serioase oameni serioși, dar n-ai cum cu ăștia, că USR zice acum că nu este de acord cu anularea și reluarea alegerilor, cu alte cuvinte, activiștii tefeliști care stau la poză prin orașele USR au fost înțeleși greșit, ei nu vor să se anuleze, ci doar să se protesteze, să arate că le este frică de Georgescu, vorba lui Farfuridi: ”Din două una, dați-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, și anume în punctele… esențiale… Din această dilemă nu puteți ieși… Am zis!” Normal că USR nu vrea să se revizuiască alegerile, că dacă sunt iar alegeri, Lasconi nu mai ia nici cât Cristian Diaconescu, pe care l-au votat cam tot atâția alegători câți încap într-un vagon de metrou pe la ora șase seara, la Unirii.
De fapt, toată poziția politică a USR se regăsește integral în discursul lui Farfuridi, ceea ce mie-mi convine, că în loc să urmăresc știrile, mai bine mai citesc o dată ”O scrisoare pierdută”, ceea ce vă urez și dvs: ”Atunci, iată ce zic eu și împreună cu mine trebuie să zică asemenea toți aceia care nu vor să cază la extremitate, adică vreau să zic, da, ca să fie moderați, adică nu exagerațiuni! Într-o chestiune politică și care, de la care atârnă viitorul, prezentul și trecutul țării să fie ori prea-prea, ori foarte-foarte, încât vine aci ocazia să întrebăm pentru ce? Da. Pentru ce? Dacă Europa să fie cu ochii ațintiți asupra noastră, dacă mă pot pronunța astfel, care lovesc soțietatea, adică fiindcă din cauza zguduirilor și idei subversive și mă-nțelegi, mai în sfârșit, pentru care în orce ocaziuni solemne a dat probe de tact, vreau să zic într-o privință, poporul, națiunea, România, țara în sfârșit, cu bun-simț, pentru ca Europa cu un moment mai nainte să vie și să recunoască, de la care putem zice depandă precum, – dați-mi voie – precum la 21, dați-mi voie la 48, la 34, la 54, la 64, la 74 asemenea și la 84 și 94, și ețetera, întru cât ne privește pentru ca să dăm exemplul chiar surorilor noastre de ginte latine însă! Dați-mi voie! Termin îndată! Mai am două vorbe de zis. Iată dar opinia mea. Din două una, dați-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, și anume în punctele… esențiale… Din această dilemă nu puteți ieși… Am zis!”
Sursa
