Revenit din galaxia W-22, astronautul Ilie avu surpriza să fie convocat la SRI, camera 14 (imediat după biroul 12), la ora 8 dimineața, semn că era ceva urgent.
Când intră, colonelul Stoenescu citea concentrat dintr-un dosar.
– Mda – mormăi, într-un târziu, colonelul. Ilie, Ilie, de ce ne faci tu greutăți?…
– Ce greutăți?
– Păi, umbli prin cosmos de nebun și nu dai socoteală nimănui!
– Cum nu? Am publicat în revista „Intergalactica”!
– Da, și eu am publicat, când eram elev, în revista școlii. Poezii. De unde știm noi, însă, că ai fost în galaxia Q – să zicem -, și n-ai mers pe Marte să te îmbeți?
– Am adus filmări.
– Îhâm! Că ăia de la Hollywood or fi mai proști! Crezi că noi nu suntem la curent cu ce trucaje se pot face? Adică, omenirea se confruntă cu pandemia, și noi bântuim prin univers fără treabă! Dacă ai fost în univers… Că poți declara orice, cine să te verifice? Einstein spunea că viteza luminii nu poate fi depășită. Atunci, cum mama dracului te-ai dus tu și te-ai și întors în două luni până-n galaxia W?
– În multe privințe, Einstein este depășit! Tot el susținea și că verișoara lui este o femeie frumoasă…
– Și asta-i drept!
– Ei, combinând pe Lobacevsky cu Max Planck, băieții au găsit o soluție să se deplaseze într-un timp rezonabil.
– Și la ce ne folosește nouă asta?
– În primul rând, la cunoașterea Universului.
– Mda, poate-l cunoști dumneata! Uite, eu habar nu am, și lucrez în informații! Chiar așa, ne batem joc de resurse, acum când omenirea caută, cu disperare, un vaccin?…
Sursa