Agentul Aurel uită să predea mașina timpului, gândindu-se s-o mai folosească în scop personal. Nimeri în Anglia anului 1536, taman lângă un eșafod.
– Și eu îmi ziceam că am relache – mormăi călăul Julian. Tu de unde-ai apărut?
– Vin din viitor, anul Domnului 2019 – explică Aurel.
– Așa progrese a făcut vrăjitoria?
– Nu-i vrăjitorie, e știință!
– Mă rog… Noi abia ieșim din Evul Mediu, socotim că-i cam tot aia. Ai doctorat în ceva?
– Nu.
– Păcat, scăpai mai ușor. Doctorii sunt doar strangulați și arși pe rug, puteai prinde o execuție la comun cu Tyndale. Ai auzit de el?
– Fizicianul? – ezită Aurel.
– Naiba-l știe, o fi și fizician. Știu c-o mierlește pentru niște cărți. Dar, cum tu nu ești doctor, vei avea parte de-o spectaculoasă dezmembrare.
– Și eu ce trebuie să fac?
– Să asiști.
– În prealabil voi fi torturat?
– Eu sunt călău, nu mă ocup cu de-astea. Dacă vrei rafinamente, înjură-l pe Înălțimea Sa. Henric…
– Ar fi un studiu interesant! Oricum, eu sunt aici ca o proiecție, un fel de dedublare, așa că aș aduna, în timpul meu, date prețioase despre epocă…
Julian se posomorî.
– Adică, te ciopârțesc degeaba, ca să ai tu material de studiu pentru vrăjitoriile tale din viitor!…
Sursa
Articole similare
- Advertisement -