Azi am plecat de-acasă cu zero lei. Intru întâi la birt. Beau trei sute de Absinth și două beri englezești.
– Cash sau card?
– Card – răspunsei.
Primesc bonul, apoi aștept cu o figură indignată.
– Ce s-a întâmplat?
– Păi, restul!
– Dar, ați achitat cu cardul!
– Și? Dacă achit cu cardul înseamnă că trebuie să băgați voi în buzunar?
Îmi dădu rest 400 de lei.
Merg apoi la hipermarket. O întreb pe casieră:
– Copiii ce fac?
– Bine, amândoi!
– Căsătoriți?
– Doar băiatul. 73 de lei.
– Ce 73 de lei? Adică, eu vă întreb de copii, și-mi mai luați și bani? Acum, nu e nici Carmen Dan, nici Fifor la Interne. E Vela!…
Îmi dădu 37 de lei rest, fără să-mi ia nimic.
Mai aveam nevoie de lapte. Intru la butic și cer, pe melodia „Una furtiva lagrima”:
– Una cutie con latte!…
– Oh, Donizetti! – zise vânzătoarea și-mi dădu 80 de lei rest.
…
Dacă toate aceste pilde de viață v-au fost utile, puteți să vă exprimați recunoștința în contul:
RO00 0000 0041 7453.
Sursa