România oficială încă nu se regăsește în România din teren, iar acest fapt a fos

România oficială încă nu se regăsește în România din teren, iar acest fapt a fost confirmat încă o dată de eșecul aderării țării noastre la Schengen. Cine a avut ocazia și plăcerea (plăcere amestecată cu silă, silă pentru cazul documentat acolo) de a viziona filmul făcut de publicația Recorder despre campania de împădurire, campanie intitulată ”O pădure cât o țară”, prezidată de Iohannis, alături de premierul de atunci, Orban și de spuma elitelor liberale (și nu numai), cu tot cu primari, directori Romsilva și activiști de vârf, înțelege, poate, mai bine de unde vine, nu neapărat refuzul aderării la Schengen, ci posibilitatea ca oricare țară europeană care ia la puricat ”condițiile aderării la Schengen” pe care statul român le-a raportat ca fiind îndeplinite, să descopere numeroase raportări la oha, proceduri aplicate doar pe hârtie, precum și tot felul de mânării birocratice, expert fabricate de birocrația noastră de stat. O birocrație care încă are în gene raportările de ”cincinale în patru ani și jumătate”. O birocrație care, din păcate, nu are probleme să raporteze orice ar veni ordin ”de sus” că trebuie raportat. Nu zic că refuzul de aderare la Schenghen nu conține și interese geopolitice, economice și politice importante și că este doar parte a unei cine știe ce negocieri aflate încă în desfășurare. Zic că filmul publicației Recorder dezvăluie nu doar un simplu caz de raportări executate la ordin, ci scoate la iveală o boală veche și cronică, o disfuncționalitate sistemică a statului român: disponibilitatea absolută de a acoperi cu hârtii optimiste realității deprimante. Datorită acestei disponibilități, validată istoric și dovedită continuu până și azi, eu, unul, nu am dubii: România oficială și România din teren sunt rude care se prefac că nu se cunosc, nu se iubesc și nu se vizitează. Exemplu: succesul campaniei de împădurire a lui Iohannis este unul perfect public, apare în raportările oficiale și este preluat ca atare în situația europeană a împăduririlor, situație de unde reiese că Iohannis și compania sa de securiști și politruci au împădurit, efectiv, țara. În teren, însă, nema puieți. Nu s-a împădurit nimic, sau aproape nimic. Într-un adevărat lanț al minciunilor, de la pădurar și până la adminsitrația prezidențială, la guvern și administrațiile locale, cifrele oficiale necesare ca ”să dăm bine” apar ca prin minune în raportări, deși se bazează pe pure ficțiuni. Pe minciună. Sau, mai exact, se bazează pe vorbe ca: ”pădurea nu există acum, dar va exista, deci tu scrie acolo că există deja”. Pădurarul și inginerul silvic privesc o tarla pustie și te mint în față că ei văd acolo o pădure. Și dacă ei o văd, o vede și primarul și Romsilva, și guvernul, și Iohannis. Și nu doar că ei văd cu ochii minții pădurea fantastică, dar o și raportează cu mândrie în UE: ”România și-a îndeplinit toate obiectivele trasate de Comisia Europeană!”. Dar Comisia Europeană ia de bun tot ce le vine de la Iohannis? Cam da. Fiindcă și acolo sunt birocrați, iar birocratul vrea cifre și rapoarte la termen, nu probleme! Între a recunoaște că Iohannis minte și a avea un Iohannis care dă raportările cerute la timp, Comisia Europeană alege să întărească minciuna și să înghită exact ce i se livrează. De aceea, este absolut rezonabil să te întrebi: atât timp cât în statul român există un sistem specializat în fabricarea și raportarea ierarhică a minciunilor, oare acest sistem a intrat în funcțiune și a viciat, prin raportări false, inclusiv îndeplinirea condițiilor aderării la spațiul Schengen? Eu cred că da. Deși nu am nici un fel de date pentru a o dovedi. Nici nu am de unde să iau aceste date, presupunând că ele ar exista. Spre deosebire de campania de împăduriri, care este o campanie publică, operațiunea de aderare la Schengen este una complet secretizată și implică instituții militare, diplomatice și transnaționale. Cum ar putea afla cineva ceva? Nu avem date, nu avem răspunsuri, dar avem întrebări. Dacă instituțiile statului au avut îndrăzneala să mintă într-o campanie publică cu gir prezidențial, campanie supusă necontenit scrutinului public, oare ar îndrăzni să mintă și într-o operațiune complet secretă, unde publicul nu poate verifica absolut nimic? Păi, sistemul de fabricare și raportare a minciunilor, există, miza există și este mult mai mare. De ce statul român nu ar raporta și în acest caz cai verzi pe pereți? Dar a făcut-o? Nu știu. Însă, dacă eu, un simplu cetățean, îmi pun această întrebare, oare este rezonabil să și-o pună și acele state care nu doresc și nu au interes ca România să adere la spațiul Schengen? Desigur. Odată ce statul român și-a dobândit reputația că mânărește date și rapoarte oficiale, oricare alt stat poate pune la îndoială, oricând, orice document emis de statul nostru. Fiindcă, atât în viața, cât și în comunitatea internațională, credibilitatea se câștigă greu, dar se pierde ușor. Odată ce-ai arătat că ești un neserios, cu greu mai poate pune cineva bază pe ceea ce spui sau, în acest caz, pe ceea ce raportezi. Eu sunt unul dintre aceia care cred că aderarea României la spațiul Schengen ar fi trebuit să se producă mai demult, într-un mod mai rapid și mai fluid, în spiritul înțelegerii particularităților sistemelor de stat diverse, pe ideea că civilizarea se produce prin contact și contagiune, și nu neapărat prin unirea unor insule de civilizație pre-existente, ca acum. În acest fel, statul român poate că nu ar mai fi simțit nevoia să-și manifeste metehnele ceaușiste și securiste, și s-ar fi civilizat pe parcurs, dovedindu-și integritatea prin muncă, nu prin minciună. Nu s-a întâmplat așa, și de aceea azi funcționăm într-un mehlem instituțional mereu vulnerabil. Este o vulnerabilitate pe care cei care au interese contrare alor noastre o au mereu la îndemână ca să ne pună piedică. Este vulnerabilitatea statului comunist, ceaușist și securist, corcit cu capitalismul și democrația. Statul lui Iohannis. Blană de lup, cap de pechinez. Șoricarul german. Monstrul care ne mușcă de varice. Uș, d-aici, pricăjenie.
Publicat inițial în NewsNonStop.ro: https://newsnonstop.ro/2022/12/14/romania-oficiala-nu-este-romania-din-teren/


Sursa