Reforma

Reformă ar însemna revenirea la o formă. Formezi ceva, apoi deformezi și, modelând iarăși, re-formezi. Dar, prin extensie semantică, azi e suficient să deformezi ceva ca să se spună că ai reformat. Și nu doar azi, încă de la Luther e astfel…
Verde Împărat simți nevoia să reformeze. De fapt, nu simțise el nimic, însă i-o cam impunea Roșu Împărat.
– Trebuie să reformăm sistemul carceral, aliniindu-l la standardele planetare – își informă el curtenii.
– Asta implicând ce? – întrebă temnicerul Groza.
– Cei dinăuntru să se simtă, pe cât posibil, la fel cu cei de-afară.
– Asta-i cu neputință, Luminăția Voastră! – sări paharnicul Grigorie.
– Ei, totul se poate, dacă e bunăvoință!…
– Eventual, dacă am face pe cei de-afară să se simtă precum cei dinăuntru – propuse clucerul Ilie.
– Vedeți că se poate? Hai, la treabă! Tot vor ăștia o țară ca afară. O facem ca la Roșu Împărat, da’ mai pe față!…


Sursa