Raportez că piesa mea, „Nepotul meu se crede poet”, a rupt ieri seară, la premieră. Sală plină în Râmnicu Vâlcea? Of course. De unde a venit atâta lume la teatru într-o luni seară? Nu știu. Deci, delir. S-a râs când era de râs. Nod în gât și lacrimă în geană la fix. Ovații. Publicul recită împreună cu actorii. Aplauze pe ritmul „Primăverii” lui Vivaldi. Aplauze în timpul scenelor și aplauze în picioare la final. Catone geniu, că altfel nu știe. Rareș, un copil care ține sute de oameni cu sufletul la gură. Alecs, ba haios, ba revoluție. Anda, Red Bull cu tequila, dă foc la sală. Publicul arde fericit. Mi-a plăcut. Ne-a plăcut. Le-a plăcut. Am distrat și am mișcat – și nu neapărat în această ordine. Misiune îndeplinită. Și-altă dată o s-o facem și mai lată. Poze făcute de părinții lui Rareș. Le-am dat eu în alb/negru că nu mă pot abține. Document sau ce.
Raportez că piesa mea, „Nepotul meu se crede poet”, a rupt ieri seară, la premie
Articole similare
- Advertisement -
