Privind în urmă, la ultimele cinci-șase luni, se vede că cea mai mare culpă a st

Privind în urmă, la ultimele cinci-șase luni, se vede că cea mai mare culpă a statului român ”european” a fost transformarea unor alegeri democratice în alegeri geopolitice sau, altfel zis, cetățeanul a fost împins să creadă că din urnă poate ieși doar una din două: Ursula sau Putin. ÎCa urmare, o întreagă națiune crede acum că de votul ei depinde alipirea României la Rusia! Pe cale de consecință, cetățenii care sunt de altă părere și insistă în ideea, corectă, în opinia mea, că sunt doar alegeri, și nu un referendum pentru ieșirea din UE, sunt dușmanii statului. Aceștia parcă s-au trezit în nuvela aceea de Heinrich Böll, ”Figura mea cea tristă”, unde unul s-a pomenit arestat fiindcă expresia feței lui era mereu inadecvată la situația politică, el etala a o față veselă când țara era în doliu și o față tristă când țara era bucuroasă. Tot așa, milioane de români s-au dus la culcare patrioți, statul a decis peste noapte statul că patrioții sunt periculoși, astfel încât acești românii s-au trezit dimineața ca să afle că au devenit dușmanii statului. Ca în Kafka, unde ăla se culcă om și se trezește gândac. În spatele acestei ficțiuni a statului s-au aliniat, asemenea unor militari fideli, toți aceea care au ales, de teamă, din naivitate, sau din interes, să creadă ce le-a spus statul. Cei mai zeloși și mai inimoși dintre ei au devenit activiști de stat moca, iar cei mai versați au mai marcat la portofel contravloarea unei lupte pentru o cauză primită în plic. Per total, întreaga ”campanie” a devenit un monstru, unde statul însuși intră cu bocancii în jocul electoral, asemenea unui derbedeu dintr-a doișepea care bate copii dintr-a șasea în curtea școlii știind că are liber de la direcțiune. Cu ce-a dat statul în electorat? Cu ce-a dat și dă orice stat autocratic într-un popor care nu mai răspunde la comenzi: cu represiune, cenzură, arest, divizare, discriminare, propagandă, kompromate, pumn în gură și înjurături cât cuprinde. Tot tacâmul. Astfel, populația adormită în iluzii ”s-a trezit din pumni”, cum se zice în box. Dar s-a trezit. Diagnostic sufletesc: ceea ce a pus acest stat peste o indignare mocnită este o îndârjire rea, care sunt sigur că va ieși la lumină cândva. Și nu într-un mod frumos. Urma pe care o va lăsa această perioadă în istorie seamănă cu urma pe care acest stat a lăsat-o în conștiința publică: violență, mehlem și dezgust. Acatist: să i se întoarcă înmiit.


Sursa