Povestea porcului

A fost odată un porc. Bine, nu era singurul, însă el ieşise în evidenţă.
Părinţii ce să zică despre el?
– Cum îl creşti, aşa îl ai!
Semn că-l crescură după cum s-au priceput şi-au putut.
Iniţial, porcul se tăvălea în mocirla patimilor. Apoi, începu să se sustragă. Mocirlei, nu şi patimilor. În faţa Operei, trase nişte marcaje cu vopsea şi percepea taxă.
– Doi creiţari, să aibă tot melomanu’…
– Da’ e mai scump ca biletul la operă! – observa câte-un scârţar.
– Păi, ăia doar cântă, eu am dat şi cu vopsea! Plus că ei cântă ce-au scris alţii, eu am pictat din capul meu, cu acordul slăvitului Împărat, binecuvântat fie-n veci de veci!
– Amin! – zicea scârţarul şi dădea creiţarii.
Curând, în locul cocinii porcului apăru un palat veşmântat în safire, topaze, opale şi alte pietricele. În ogradă, o trăsurică de două sute de bidivii putere. Plus un pod de aur cu balustradă, ca să nu mai cadă-n şanţ când venea acasă beat.
– De unde, bă? – întrebară porcii de rând.
– O fi năzdrăvan… – presupunea câte unul.
– Năzdrăvan, năzdrăvan, da’ de ce nu-l saltă?
– E amantul fiicei împăratului şi soţul amantei lui.
– A cui amantă? – ziceau cei mai grei de cap.
– A împăratului, tonţilor!
– Aaaa, aşa se explică! Hai să mai luăm un rând!


Sursa

Articolul precedent
Articolul următor

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.
Captcha verification failed!
Scorul utilizatorului captcha a eșuat. va rog sa ne contactati!

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

- Advertisement -spot_img
Noutăți

Articole similare

- Advertisement -spot_img