Caius a prins peștișorul de aur și ne povesti în cafenea cum i-a îndeplinit cele trei dorințe.
– Plătesc eu! – zise, generos, la sfârșit.
Aurel, în patruzeci de ani, n-a prins decât mreană. Dorințe, însă, ar fi avut și el.
Spre seară, lui Aurel îi apăru Zâna Raluca.
– Tu ești Zâna Zânelor? – o întrebă.
– Dacă mă mai faci Zâna Zânelor, te umplu tot de psoriazis! Sunt Raluca. Am venit pentru alea trei dorințe…
– În primul rând mi-aș dori…
– Stai, că eu nu-s peștișorul de aur! La mine-i diferit. Ai de făcut trei alegeri din câte trei variante. Ce vrei: durere de dinți, frisoane sau beri-beri?
– Dar, sănătos nu s-ar putea?
– Aici nu-i dispensar!
– Beri-beri – alese Aurel, căci i se păru mai exotic.
– Ce alegi între rușine, oprobriu și dezonoare?
– Dezonoare – alese Aurel inspirat, știind că, la noi, nu prea se bagă de seamă.
– Sărăcie, urgie sau DNA?
– DNA! Măcar, până mă saltă, am cu ce să-mi oblojesc durerea de dinți.
– Păi, ai ales beri-beri. Dar, dacă insiști, fie de la mine și-o durere de dinți bonus.
Sursa
Articole similare
- Advertisement -