– Marselino, hai până-n Nisa la o parolă pe spezele mele, acopăr tot, avion clas

– Marselino, hai până-n Nisa la o parolă pe spezele mele, acopăr tot, avion clasa întâi, hotel enșpe stele, potol gurmet.
– Mă cac în spezele tale. Dacă e să vin, vin cu jetul, că sunt sculă, nu pasager, dreq.
– Cum vrei tu, dar jetul e scump, Marselino, te duce la cinci mii de coco numai dusul, deci zece mii tot.
– Zi douăzeci, că vin cu fi-miu.
– Douăzeci? Păi tu, ca premier, iei trei mii în mână, Marselino, dai șapte salarii? Nu te cam îndoaie?
– Îmi permit, că sunt socialist, nu căcat.
– Treaba ta, dar să ții de facturi, să nu te trezești că te-ntreabă ăia prin Parlament de sănătate.
– Fără grijă. Am sursă de facturi, îmi scoate la moment.
– Bravo. Se vede că nu ești lider degeaba.
– Pentru oameni facem, Lăurico. Cum putem să dăm noi la oameni siguranța unui trai mai bun dacă noi, liderii socialiști, nu știm cum arată un trai mai bun?
– Că bine le zici, Marselino. La cât de bine le zici ar trebui să fii președinte.
– Ar trebui.
– Chiar așa, de ce nu ești președinte?
– Lume rea, Lăurico.


Sursa