Înțelesei, în cele din urmă, că cei care nu cred în pandemie sunt plătiți de ruși.
– Totuși – îi zisei agentului Virgil -, mai am două nelămuriri.
– Care?
– Rușii nu-și dau seama că, fiind noi oarecum în vecinătatea lor, îi punem în pericol și pe ei?
– Păi, la câtă vodcă bagă-n ei, tu crezi că le mai pasă?
– Mda. Apoi, dacă-i plătesc pe cei care nu cred, de ce nu mă plătesc și pe mine?
– Păi, tu oricum nu crezi, mai bine-i dau lui Duca mai mult, că pe el îl convingi mai greu.
