Văd azi un local nou, ieri nu existase nici măcar clădirea: „Paranoia – restaurant cu specific psihotic”.
Mă contrafilez atent şi intru. Sunt singur în salon.
„Probabil, ceilalţi se ascund!” – îmi zic. Camera de supraveghere păru să zâmbească.
„Unde-or fi ospătarii? Oare conspiră prin vreun ungher?”
Îmi amintesc să caut după microfoane pe sub masă. Dau doar de-o hârtie:
– Credeai că suntem aşa naivi? Te mai lăsăm să încerci în douăzeci de locuri! Poate verifici întâi frapiera…
Mi se păru că sunt privit de după o perdea. Sar brusc şi verific. Nu era nimeni, doar intrarea la closet. „Hai să mă p… spăl pe mâini!” – gândii. Aici, alt anunţ:
– Tocmai în locul cel mai expus te-ai refugiat? Mâine ar putea afla toată ţara ce faci în intimitate!
Ies. Ca o umbră, o siluetă trecu prin salon.
– Mai aştept mult? – întreb iritat.
– Mai conspirăm vreo două minute şi vă servim! – răspunse umbra.
Sursa
Articole similare
- Advertisement -