La Răsărit este o apă fermecată
Din care patru oameni s-au sinucis bând.
De curând
Și-n care-și face veacul
Legănându-și lin hamacul
Vrăjitorul Woavoma din țara ‘Srael
Noaptea târziu
Iese din apă
Și se-apleacă
Să-ntrebe cerul cate zile are un an
De bolovani
Dacă lumea o mai duce
Și dacă mai poartă cruce
Inutil chemându-L încă
Pe Nazaritean
