În anul 2054, trecu la cele veșnice cetățeanul Ionică, fără să fi făcut ceva deosebit. Fu, totuși, propus pentru canonizare, atât în Răsărit cât și în Apus.
– Da’ ce minuni a făcut? – întrebă un cardinal mai greu de cap.
– Nu are niciun tatuaj și niciun piercing!
– Ooooo! – exclamă Conciliul.
În Răsărit, s-a mai zvonit că a preschimbat apa plată în apă carbogazoasă, însă canonizat fusese tot pentru lipsa tatuajelor.
În ambele Biserici se stabili să fie prăznuit pe 7 septembrie, ca Sfântul cetățean Ionică cel fără tatuaje, credincioșii aducându-i cinstire prin eliminarea unui tatuaj ori, cel puțin, a unui belciug din rât.
Sursa
Articole similare
- Advertisement -