Confesiunile unui cleptoman

Ieșit de la Liturghie, Bogdan nu știu încotro s-o ia. Soarele primăvăratic îl momi curând, purtându-l până la Primăria Sectorului 1. „Ia să intru!” – își zise.
Restul mi-l povesti pe seară:
– Mă uit în dreapta, în stânga, niciun paznic! Doi tineri se sărutau sub hipopotămiță. Sau ce făceau, că purtau mască. Fără să-mi dau seama cum și de ce, înșfac vana cu sirena violet și-o tai!…
– N-a fost grea?
– A fost, nu asta-i important! Chestia e că nici nu-mi place! Stă ca naiba între Renoir și Tintoretto! Oare, ce să însemne toate astea?
– În primul rând, că ești cleptoman.
– Adică?
– Adică, mai rău decât un antisemit. Antisemitului i se pune pata într-o direcție, tu ai întristat pe toți iubitorii de artă!…
– Și acum, ce să fac?
Chibzuiesc o vreme și-i zic:
– Vana o păstrezi, că-i din fontă, e păcat s-o arunci.
– Și sirena?
– Aia o poți pune în pat, sprijinitoare, da’ trebuie să-i mai retezi din coadă, că atârnă pe dușumea și se trage peste noapte.


Sursa

Articolul precedent
Articolul următor

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.
Captcha verification failed!
Scorul utilizatorului captcha a eșuat. va rog sa ne contactati!

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

- Advertisement -spot_img
Noutăți

Articole similare

- Advertisement -spot_img