Ca să citez din mine: ”Ceva minunat, ca o cupolă de lumină și binecuvântări se așază peste viața omului care își înțelege și urmează calea cu modestie și onestitate, trudind pentru sine și pentru familia sa într-o perfectă aliniere cu sensurile fundamentale ale vieții și ale lumii. Să ceri mai mult de acest om care își joacă perfect micul său rol în infinit de complexa piesă de teatru a existenței este să intervii în mecanismul subtil al armoniei universale, fără să ai vreo garanție că intervenția ta dă rezultatele bune pe care contezi. Pe de altă parte, este ceva adevărat și în situația că acea cupolă protectoare de lumină și binecuvântări poate deveni, fără ca omul să-și dea seama, o închisoare cu ziduri groase care îl izolează de vibrația și energia semenilor și a societății, făcându-l surd, atât la strigătele de bucurie, cât și la cele de suferință care se aud din stradă. Închis în tiparele fixe ale existenței sale, omul devine o cărămidă. Una vie, dar o cărămidă. Un element de bază al societății, al oricărei societăți, un conformist perfect, fie că societatea este o culme strălucitoare a civilizației, care onorează omul și spiritul său, fie că este o sclavie unde omul este doar un mușchi care este util atât timp cât cară blocuri de piatră pentru piramida unui faraon mort încă din timpul vieții. Orice ar fi, poți conta că omul acela stă în pătrățica lui și poate fi bifat de autorități ca fiind de bază. Dar viața este mult mai frumoasă și mai pasionantă atunci când omul își păstrează disponibilitatea de a-și ieși din sine și de a interveni în susținerea cauzelor bune, chiar și atunci când acele cauze par deja pierdute, încă nu a venit vremea lor, sau nu sunt semne că ar putea veni vreodată. Binele are întotdeauna nevoie de ajutor pentru a învinge, nu fiindcă nu are putere, ci tocmai fiindcă este ”binele”, iar optimismul nostru profund, de la nivel celular, ne șoptește mereu că ”binele învinge întotdeauna”. De aceea, de cele mai multe ori, nici nu ne mai deranjăm ca să luptăm de partea lui. Ce rost are să ne punem pielea la bătaie pentru ceva ce câștigă oricum? Doar că nimeni n-a câștigat vreodată vreo bătălie cu doar câțiva luptători pe câmpul de luptă și o armată de fani care le țin pumnii de acasă.”
Ediția a III-a a romanului de satiră politică ”Imediat după ce-mi fac dictatură, primul lucru…”, bestseller online, vine la pachet cu prima ediție a volumului al doilea, intitulat ”Imediat după ce-mi fac dictatură, al doilea lucru…”.
Pachetul cu două volume poate fi precomandat până pe 18 decembrie, cu livrare gratuită pe 21 ianuarie, la prețul de 63 de lei, economisind 100 de lei din prețul de librărie.
Link către librăria online în comments.
