Altă perspectivă asupra chestiunii „acaparării” justiției este aceea că justiția

Altă perspectivă asupra chestiunii „acaparării” justiției este aceea că justiția nu s-a acaparat ea pe sine. Au pângarit-o acaparatorii. Dacă nu erau ei, justiția era și azi fată mare. Fun fact: majoritatea acaparatorilor sunt demnitari aleși, sau altfel zis, sunt aceia care reprezintă un x la sută din populație, și anume, populația care i-a votat și i-a urcat în demnitățile care le-au dat puterea să „acapareze” justiția. Pe cale de consecință, însăși votanții derbedeilor aceia de demnitari sunt, de fapt, aceia care au acaparat justiția. De pildă, ai votat Vanghelie? Ești de aceeași teapă cu el. Și tu ai acaparat justiția, dar nu direct, ci prin reprezentantul tău, Vanghelie. Great minds think alike. Ai votat Iohannis? Ești și tu un nehalit care-i mereu perfect dispus să reguleze în dos bugetul public atâta vreme cât bugetul stă capră și nu se zbate. Și exemplele pot continua. Iată altul. Nicușor bagă țara în război, te cheamă la oaste, te duci la cazarmă, faci o intoxicație de la ouăle de la cantină și mori la infirmerie de toxiinfecție alimentară? Dacă ai votat Nicușor, nu el te-a sfârșit, ci tu te-ai suprimat pe tine, prin vot. Breaking news: votul ucide. D-aia chestia cu „acapararea” justiției e clară. Acolo, e ca-n viață, că magistrații sunt și ei oameni, iar oamenii se împart în două categorii: acaparabili și inacaparabili. Altfel zis, integri și botiști. Simplu. Mai greu e cu asumarea situației că dacă împuternicim acaparatori, acaparatori suntem. Dacă te afli în această situație, ciocul mic se impune. Vezi pe cine împuternicești ca să-ți spun cine ești.


Sursa