Am revăzut și eu scena de la emisiunea Profesioniștii, aceea în care pe Șercan o bufnește plânsul live și zice că a avut revelația că nu este o profesionistă, ci este o impostoare, deoarece, în trecut, a pus botul la bani și a lucrat pentru Vântu. Scena este dură, prea dură, iar numai noi, societatea românească suntem de vină fiindcă prin lipsa unei reglementări care ar fi fost demult necesară, continuăm să expunem profesioniștii din presă (în acest caz, o profesionistă, deci mai grav) la asemenea chinuri și frământări interioare. De aceea, propun OUG-ul următor, cu un articol unic: perioada în care un jurnalist este în foame și pune botul la parale nu se pune la evaluarea integrității jurnalistului. Abia după ce jurnalistul a ieșit din foame și ghiorăitul mațelor nu îi mai acoperă vocea, abia după aceea societatea îl poate lua la evaluat. Vorba lui Snickers: nu ești tu când ți-e foame! În acest sens, jurnalistul care a ieșit din foame trebuie să notifice societatea, astfel încât societatea să-și poată începe de îndată activitatea de evaluare. De asemenea, jurnalistul trebuie să notifice societatea și în cazul în care re-cade în foame, pentru ca societatea să se abțină de la evaluări până ce jurnalistul se va mai întrema la portofel și își va putea redobândi integritatea. Această ultimă prevedere este necesară, deoarece istoria nu stă în loc, și ceea ce este azi considerat a fi integritate, mâine ar putea fi considerat botism de cea mai joasă speță. De pildă, dacă Vântu ar mai fi și azi în business, Șercan ar pune botul și în ziua de azi, deci s-ar bucura de suspiciunea de integritate prin simplul fapt că istoria a luat-o pe alt drum și l-a validat pe Vântu. Iată, deci, că munca societății nu este deloc ușoară și este necesară implicarea jurnalistului. Există și un caz atipic: Gâdea. Gâdea nu mai este în foame și totuși nu beneficiază de beneficiul integrității jurnalistice. Este limpede că în momentul în care istoria se va răsuci, căci dânsa se răsucește întotdeauna, negreșit, Gâdea nu va putea bufni în plâns și nu va putea invoca foamea ca scuză pentru suspendarea integrității. Asta e. Unele cazuri sunt dincolo de evaluarea societății și cad în sfera medicală, fiind necesare evaluări psihologice. Oricum, semnați petiția. Discriminarea jurnaliștilor fomiști trebuie să înceteze. Stă în puterea noastră să dăm un pix la nevoie.
Sursa

