Dacă muncești în cultură, politica ar trebui să fie vax, iar primul lucru care ar trebui să te intereseze ar fi bunăstarea publicului. Ca actor (dar nu numai), singurul indicator al direcției în care ai vrea să votezi sau să susții un partid nu ar trebui să fie doctrina partidului, ci nivelul de trai al populației, deoarece, în caz că acela scade, cultura pică prima din portofelul omului, chiar înainte de turism. E un fapt: cultura stă pe ultimul loc în lista de cheltuieli. Simplu zis: n-ai bani, nu iei bilet la teatru. Mai bine iei o bere. Sau nu mai iei zece bilete pe an, iei doar cinci. Sau stai pe Netflix. Iar dacă și Netflix pică de pe listă, stai pe ce dau ăia la TV. Pe scurt, dacă ești actor, ții automat cu poporul, nu cu partidul, că poporul îți dă tot ce-ți dorești în viață, adică bani și celebritate. Din acest punct de vedere, oricine lucrează în cultură și îi susține pe ăștia este complet ambesil sau este dependent într-un fel sau altul de guvern, adică e numit sau suținut politic/securistic. Acest fapt pune în lumina corectă o mare parte din populația de actori a țării, zic eu. Desigur că acum e tardiv și nerelevant să faci gât, fiindcă orice protest ar fi trebuit să aibă loc în momentul când au anunțat ăștia curba de sacrificiu. Atunci trebuia să se aprindă beculețul. Acum nu mai poți decât să te strici de râs (râsu’-plânsu’, desigur) că a venit un actor ministru și prima lui acțiune (în afară de binecunoscutele și jenantele gulgute) este să-i reguleze pe actori. De granit să fii și tot crapi un zâmbet. Altfel, ceea ce vrea figurantul de la Cultură nu este chiar așa de șocant, că este în linie cu toate aberațiile bolojeniste și nicușordaniste. Pour la bonne bouche, trădătorul este și un ministru de la UDMR, un partid care n-are neam în statut și în doctrină să ridice cultura română. Ceea ce spune multe despre ăla care l-a instituit pe acest ministru (Bolojan), precum și despre ăla care l-a investit pe Bolojan, și mă refer aici la omul care-aduce mucii. Mi-ar fi plăcut mie ca Meșterul Manele să facă muzică de divertisment, ficțiune și frivolități, cum ar fi în piesa ”Demolaj” (link în comments). Sau în piesa ”Sex”, pentru amatorii de senzații tari. Dar nu. Din păcate, e pe bune.
Sursa

