Directorul MNRI (Muzeul Național de Istorie al României) trebuia să-și dea demis

Directorul MNRI (Muzeul Național de Istorie al României) trebuia să-și dea demisia imediat după evenimentul nenorocit, nu fiindcă ar fi greșit pe undeva (o anchetă va stabili ce și cum), ci din onoare și căință, deoarece țara a pierdut niște obiecte istorice-reper pe tura lui, adică în timpul servciului său în slujba țării. Atunci când pe cartea ta de vizită stau scrise cuvinte ca ”național”, ”istorie” și ”România”, atunci te duci pe unde-i expoziția aia și dormi noaptea pe cimentul muzeului, cu tezaurul în brațe, nu stai la birou și afli din presă că e nasulelală cu tezaurul. Competent, incompetent, protejat al lui Iohannis sau nu, onoarea este o chestiune personală care devine și mai importantă atunci când peste ea se adaugă onoarea instituțională. Pe scurt, omul trebuia să-și dea demisia pentru simplul motiv că a avut ghinion. Față de tezaurul țării, cariera lui este un mic căcat, ăsta este adevărul, iar dacă nu simte asta, trebuie dat afară pentru pură nesimțire. Din afară, situația se vede și mai nenorocită decât este, deși mai nenorocită de-atât nu prea are cum să fie. Astfel, românii află din presă că tezaurul național, inclusiv coiful de aproape douăzeci și cinci de secole vechime, stă în pixul unui nene. Dacă nenea ăla o ia razna sau nu-și pastilele la timp, adio tezaur. Apoi, românii află de la acel nene că la Muzeul din Drents, tezaurul stătea-singurel peste noapte și era păzit, nu de un paznic viu, ci de video, de pe monitoare de un simplu sulea de paznic olandez. Numai și când afli de aceste două situații îți vine să dai cu căciula de pământ și să-i vrei să-i cauți pe imbecili ca să-i iei la palme. Sigur, e posibil să fi văzut eu prea multe filme americane și din această cauză să simt că dacă nu decolează acum trei elicoptere cu un detașament românesc de comando spre Drents ca să rezolve chestiunea pe loc și în secret, e trădare de țară. Pe de altă parte, indiferent ce aș simți eu, rămâne situația că tezaurul nu mai există, iar ăia care se băteau cu pumnii în piept că sunt responsabili de țara asta, continuă să existe. Iohannis, mai aduagă o demisie la aia pe care deja o datorezi țării. Ciolacu, Bolojan și compania, am un cuțitaș de plastic cu care amestec râmele în cutia cu momeli. Vi-l pun la dispoziție să vă faceți seppuku. Banzai, căcănarilor.


Sursa