Șoricelul din cașcaval nu obiecteză never ever la industria de lactate.
Dacă-ți curge numai lapte și miere nu comentezi vaca și albina.
Ești, automat, fan colesterol dacă vrei unt pe pâine.
Dacă-ți dă statul leafă ești independent ca tramvaiul, tu poți să crezi că zburzi pe câmpii, ba poți chiar și să spui oricui stă să te asculte că ești liber ca pasărea cerului; în realitate, mergi pe șine și faci stații conform traseului aprobat de stat.
Luată la bani mărunți, opinia slujbașului nu este oda libertății, ci omagiul salariului.
Acolo unde editorialistul liber dă cu păreri ca și cu grenade, de-mprăștie schije-n toate direcțiile, omul care-i în pâine dă cu barda în orice, numai în pâine, nu.
Când ești fidel firmei nu mai ești fidel cititorului, e lege.
D-aia lucrătorul din presa oficială și corporatistă trebuie citit cu mănuși de protecție și cu ochelari de sudură, că altfel te pârlești, că ăla nu dă știri, nu dezvăluie și nu are opinii, el reflectă fișa postului și își aduce aportul la businessul care-i dă leafă.
Nu degeaba zic ăștia prin corporații că ”suntem o echipă” și ”suntem o familie”. Tocmai ca să-ți amintească că nu-i frumos să dai în mama și tata, mama fiind firma și tata banul de pe card.
Așa se explică de ce tu scrii pe Facebook despre o firmă și te trezești că îți sar la gât niște oameni, altminteri, respectabili, care te apucă de guler și te iau la trei-păzește: ”Bă, tu ai zis de mama? Ia mai zi o dată!”. Ei nu-s oameni răi. Doar că-și apără salariul și neamul ierarhic superior. Ei trebuie înțeleși, nu urmați.
Ca cititori, ori umblăm pâș-pâș printre știri, ca printr-un câmp minat, or devenim răspândacii neplătiți ai ideilor puse pe piață de ”comentatori obiectivi” foarte bine plătiți.
Zic să nu disprețium sursele mici, jurnalistul independent și poveștile simple, din surse directe, păsurile și mărturiile de tot felul care mai scot, din când în când, capul din oceanul de rahat oficial și strigă cu disperare ”băei, aici pute!”.
Invers, când un odios ca Cercel zicea că ”vaccinul este superb”, cu entuziamsul cu care un copil își înfige pentru prima dată fața într-o savarină, un flit-sictir se impune, ca singurul vaccin anti-lepre.
Altul, tânăr economist, intelectual, răs-certificat, profesor la ASE, scria în Republica: ”Nu m-am vaccinat niciodată antigripal, îmi place imunitatea naturală și nu îmi plac acele. Dar i-am sfătuit pe părinții mei să se vaccineze.”
Cred că după ce ăla și-a sfătuit părinții și a ieșit din cameră, mă-sa i-a zis lui ta-su: ”Ăsta-i fi-tu, na. Mureai dacă-ți făceai și tu o labă?”
Sursa
