Chestorul Stoler avu sentimentul că agentul Aurel trage instituția în piept, cheltuind banii aiurea. Aurel avu o presimțire în acest sens și le zise gazdelor din Botswana:
– Ați văzut că eu am venit ca să mănânc, să beau și să onorez mamele, soțiile, surorile și fiicele șefilor de trib. Dar, dacă mai apare un alb, să știți că este spion! Mulți râvnesc la diamantele voastre!…
Ajuns pe aeroportul din Gaborone, chestorul Stoler fu supus unei cercetări amănunțite, începând cu dantura și continuând cu celelalte cavități.
– De ce ai venit taman într-o zi de 13? N-ai știut că poartă ghinion?
– Eu nu cred în superstiții! – bravă Stoler.
– Ba, de acum ai să crezi!
Ca s-o scurtăm, chestorul își pierdu în acea zi inocența, atâta câtă îi mai rămăsese. Însă, pentru echilibru, primi și ceva de cheltuială.
Sursa