Între cei doi mai rămăsese un minim de distanță socială. Telefoanele chiar le cerură să se îndepărteze cu câțiva centimetri, căci la centrul de control deja începură să sune alarmele. Sub masca de protecție, ochelari, combinezon și glugă puteai ghici două ființe transfigurate de iubire. Vise nebunești făceau ca inimile lor să dea în clocot.
Ei doi, plutind pe un ocean în aceeași izoletă. Ori uitați de lume într-o florărie, având asupra lor bunuri care acopereau necesitățile de bază. Ori acordându-și asistență medicală care nu poate fi amânată și nici realizată de la distanță. Sau, ea trecând frontiera în mod fraudulos, iar el, polițist de frontieră, întrebând-o:
– Și-n Italia a revenit iarna?
Cine știe unde s-ar fi ajuns dacă megafonul mașinii de poliție nu le-ar fi pus „Deșteaptă-te, române!”…
Sursa