Gabriela Savitsky – Mars

După ce am benchetuit pe Marte în voie, am cântat, am scris, am urlat, am făcut toxiinfecție de la atâtea mâncăruri savante, am jucat pelotă, squash pe dezbrăcate și pe luate, de l-am lăsat falit pe Elon și fără navete spațiale; ruleta rusească am jucat doar cu băștinașii, arătându-le, filat, cu trei degete, cărți de joc cu gagici goale și promițându-le că le câștigă dacă supraviețuiesc, – ei își zburau creierii și noi fentam, desigur – , de se prosternau ăia ca unor zei, ne-am plictisit. Ce dracu’ să faci pe Marte, la infinit?
Am început, în mijlocul unor discuții savante despre pictura după cărți poștale a lui Utrillo, să plasăm câte un: <> Azi așa, mâine, ne-am trezit discutând despre brânzeturile contrafăcute de la Piața 700, poimâine, despre piroștile cu carne de vită de la Marele Zid Chinezesc așa că, am propus: „Hai acasă!”
De la idee, până la faptă, însă, nu e ca și cum ai trage o fugă la Herculane, să sari în apa termală în pielea goală. A trebuit să-l scoatem pe Elon de la izolare. Îl băgasem acolo, pentru că, în loc să se bucure ca un creștin adevărat că nu mai are nimic și se poate dedica exclusiv credinței, el urla că l-am furat, că l-am escrocat, că el a fost de bună credință… A trebuit să-l descânte șamanii, să-i șteargă amintirile traumei, iar noi, cam mână-n ghips, i-am înapoiat ceasul de 3 milioane de dolari, hainele și cheile de la naveta lui.
Cu promisiunea că le prezentăm gagicile de pe cărțile de joc – cine naiba, în universul ăsta nu vrea să vadă o bunăciune de femeie, goală? – am momit și trei marțieni să vină cu noi pe Terra. De fapt, voiam să-i ducem la The ’80 și să-i combinăm cu englezoaicele, dar n-ar mai fi venit dacă le arătam poze!
Aterizăm la Gătaia, că e câmpia mai întinsă. Vine Marius Firica
după noi, cu BMV-ul lui. Marțienii se minunează ca niște babe umblând în jurul automobilului. Așa ceva nu mai văzuseră!
– Lucru nemțesc! – spune Marius, fălos. Bă, da’ o marțiană n-ați adus și voi, ne zice cu reproș.
– Unde, bă? Ăștia sunt septo-sexuali. Se transformă în cine sau ce vrei tu! Plus că nu rămân gravizi!
– Și, ce caută la noi?
– Eh, vor să le combine pe englezoaicele alea nimfomane! Ajungem la club, ne luăm de bâut, batem give me five cu toată lumea bucuroasă să ne revadă. Și, evident, datorită marțienilor, toată lumea care vrea să se apropie de masă, dă de băut.
Unul dintre marțieni întreabă:
– Dar voi de ce mai aveți atmosferă? N-ați rezolvat asta? Noi am rezolvat la ultimul război nuclear! Simplu! Și de ce sunteți așa albi și semănați cu toții între voi? Noi i-am redus pe cei asemănători! Și, unde sunt fetele din fotografii, că de-aia am venit de fapt!


Sursa

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.
Captcha verification failed!
Scorul utilizatorului captcha a eșuat. va rog sa ne contactati!

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

- Advertisement -spot_img
Noutăți

Articole similare

- Advertisement -spot_img