Dus sub escortă din vama Nădlac, Viorel fu cazat la , devenit după 15 mai centru de triere pentru asimptomatici relaxați.
– Bine ați venit! – îl întâmpină doamna de la recepție. Plătiți cu vouchere?
– Nu, cash. Dar, nu aveți contract cu statul?
– Eu v-am întrebat cu cine-ați avut contract în zona galbenă în care-ați fost? Temperatura vi se va lua la intrare și-n fiecare dimineață, la ora 9, de către cameristă. Micul dejun este tip bufet suedez, 20 de lei pe zi. Prosoapele se schimbă o dată la trei zile, să nu dați televizorul tare, aerul condiționat l-am oprit pentru a vă proteja sănătatea…
– Pot să ies din cameră?
– Doar în interiorul hotelului, dacă nu depășiți 36,9 grade. Când ați depășit, doar pe cameră!
Cu 35,8 la intrare, Viorel se plictisi pe cameră, așa că ieși prin hotel. La 223 zări ușa deschisă. Bătu și intră în vorbă cu un domn:
– Tot în carantină?
– Tot.
– Asimptomatic?
– Da.
– De unde sunteți?
– Din Alba Iulia.
– Din Alba Iulia? Nu-l știți pe profesorul Ștefănescu?
– Cum să nu, tot orașu-l știe!
– Poartă mască?
– Poartă. Dar, în general, stă acasă.
– E bine, se protejează pe el și pe cei dragi! Copiii lui ce fac?
– Sunt în Canada, se protejează acolo…
Pe fereastra camerei, Viorel vedea un tei viguros, mașinile Poliției, fragmente dintr-o alee și-o clădire în reabilitare peste drum.
„23:41! Mai sunt 9 ore și 9 minute până vine camerista să-mi ia temperatura. O fi tânără?…” – gândi înainte să adoarmă, cu televizorul aprins.
Sursa