Temnicerul Groza era în pragul disperării:
– Eu îmi dau demisia, Luminăția Voastră!
Verde Împărat socoti să-l îmbuneze:
– Dar, ce s-a întâmplat?
– Deținutul Aurel…
– Ce face?
– Mă bate la table!
– Cum să te bată? Nu știe că tu ești temnicer?
– Ba da, însă nu-l interesează!
– Păi, pune-te cu bastoanele pe el!
– M-am pus și, imediat după aia, mi-a tras două marțuri la rând!…
Fu adus și Aurel.
– De ce faci de astea? – îl întrebă suveranul cu blândețe.
– Eu ce să fac, dacă-mi vin zarurile?
– Copile, nu e de la zaruri… Dacă vrei să joci prost, poți! E doar încăpățânare!
– Așa e! – confirmă Groza. Avea 4-3 și putea să mute-n spatele meu, dar el mi-a scos două din casă, că-mi pregătisem să-mi fac porți…
– Vezi? – întrebă Verde Împărat. Le faci intenționat! Ție ți s-a oferit privilegiul să joci table ca să-ți treacă vremea mai ușor, nu ca să câștigi!…
Sursa
