Update 2026: Textul ăsta a fost scris în primul an al pandemiei dar nu l-am publicat niciodată până acum. Asta ca și context, să nu vă bulverseze menționarea covidului.
Grabit fiind sa termin nu stiu ce comenzi dupa lasarea intunericului, cand am dat buzna in tipografie, un fluture de noapte mi-a sters obrajii cu aripile si s-a asezat pe tocul usii, chiar langa nasul meu, ignorandu-mi complet existenta. Atunci m-am oprit din goana si m-am uitat mai atent la el. Cat de delicata poata fi aceasta fiinta si ce contur auriu are! Cu atata covid si panica peste tot am uitat sa mai admiram si micile si aparent neinsemnatele frumuseti ce au fost intotdeauna langa noi. Draga vizitator anonim, te provoc ca, data viitoare, cand vezi un fluture opreste-te, indiferent ce ai face. Opreste-te si admira-l macar 5 minute din viata ta.
Dupa ce am revenit din contemplare, am facut o poza cu telefonul si am trimis-o sotiei, dar nu a dat-o pe spate prea tare. Atunci m-am hotarat sa iau artileria grea si sa ii acord cateva minute. Atasez cateva imagini. Sper sa va transmit ceea ce am simtit si eu in acele 5-10 minute de admiratie.
